Atât Parlamentul cât și Guvernul se află în coada clasamentului în ceea ce privește încrederea cetățenilor români, o tendință care persistă de ani buni. În plus, procentele actuale sunt chiar mai mici decât cele de acum 10 ani.
"Se constată o diminuare a încrederii acordate Guvernului și Parlamentului în 2023 față de 2013, fenomen absolut normal având în vedere că evaluarea actuală se face după un lanț de crize (pandemie, criză economică, probleme sociale, schimbări repetate ale guvernelor) care au contribuit la scăderea gradului de încredere al românilor", declară Remus Ştefureac, directorul INSCOP.
Instituția cu cel mai mare grad de încredere este Armata, cu un procent de 70.4% dintre români care afirmă că au mult sau foarte mult încredere (comparativ cu 65.4% în 2013), urmată îndeaproape de Biserica Ortodoxa cu un procentaj de 62.5% (în scadere fața de procentul din 2013 - 65.2%).
Urmatoarele locuri sunt ocupate de doua institutii internationale: NATO are un nivel mare sau foarte mare al increderii pentru 55.4% dintre participanti (mai mult decat in urma cu zece ani, cand procentul era de 52.1%), iar Uniunea Europeana are un nivel similar pentru 50.3% dintre respondenti (fata de 49.3% in 2013).
Pe următoarele poziții se află Poliţia cu un procentaj de încredere de 48.6% (în creștere față de 46% în 2013), Banca Naţională a României cu o rată de încredere de 43.3% (scăzută față de cea din 2013 - 51.2%), Primăria cu un grad al încrederii de 41% (ușor crescut comparativ cu cel din urma cu zece ani -39.6%) și Președinția cu un nivel al increderii situat la 29.8% (mai mare decat cel din urma cu zece ani -25.8%).
La coada clasamentului se situează Guvernul, care beneficiază doar de mult sau foarte mult încredere din partea a doar a 19.4% dintre participanți (față de aproape dublu acum zece ani -34.8%) și Parlamentul, care se bucură doar de mult sau foarte mult încredere din partea a numai17.4% dintre respondenți (în scadere semnificativă fața de procentul din urma cu zece ani-26.7%).
Datele au fost colectate între data de 23 octombrie și 2 noiembrie, prin intermediul unui chestionar aplicat telefonic (metoda CATI).
Eșantionul a fost compus din 1.100 de persoane, reprezentative pentru categoriile socio-demografice relevante (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate a României, cu vârsta de minimum 18 ani.
Marja maximă de eroare admisă a datelor este de ± 3 %, la un nivel de încredere de 95%.