Conform datelor recente emise de Banca Națională a României, activele financiare ale sectorului public au înregistrat o scădere de 1,2 puncte procentuale în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ajungând astfel la un nivel de 23.1%.
Sursa menţionată indică faptul că declinul a fost cauzat în mare parte de reducerea cu 1,4 puncte procentuale a stocului de participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii, care au atins un nivel de 8.5% din PIB. Împrumuturile oferite de administraţiile publice s-au diminuat la 1.9% din PIB (o scădere de 0.4 puncte procentuale), această tendinţă fiind influenţată majoritar de rambursările efectuate de companiile nefinanciare pentru creditele primite din partea administrației centrale, conform Agerpres.
Cu toate acestea, alte categorii de active financiare au prezentat o creștere. Astfel, rezervele cash și depozitele au crescut cu 25.5% în termeni nominali față de trimestrul II din 2022, dar în termeni relativi creșterea a fost doar de 0.7 puncte procentuale, ajungând la un nivel total de 6.5% din PIB. Alte conturi receivable (taxe, impozite, contribuții sociale, creanţe comerciale, sume datorate de agenţi economici autorităţilor publice și creanțe externe) au crescut cu 0.1 puncte procentuale până la un nivel total de 5.9% din PIB.
"Angajamentele financiare ale administraţi publice, exprimate ca pondere în PIB, au crescut cu 4.6 puncte procentuale, ajungând la 51.7% la finele trimestrului II 2023. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de emisiunile de titluri de stat efectuate de Ministerul Finanţelor în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei guvernamentale și sunt reflectate în cadrul instrumentului financiar titluri de natura datoriei, care au crescut cu 4.5 puncte procentuale în perioada analizată, ajungând la 35.3% din PIB", precizează BNR.
Un trend similar a fost observat și pentru stocul altor conturi payable care a atins un nivel de 8.8% din PIB (o creștere cu 0.4 puncte procentuale față de T2 din 2022), majoritatea acesteia fiind reprezentată de sumele datorate companiilor nefinanciare ca urmare a măsurilor luate de stat pentru ameliorarea impactului rezultat din creșterea prețurilor energiei. Împrumuturile contractate au înregistrat o creștere de 9.6% în termeni nominali față de trimestrul II din 2022, dar în termeni relativi, acestea s-au diminuat cu 0.2 puncte procentuale, ajungând la un nivel total de 6.8% din PIB, ca urmare a emisiunilor de titluri de stat nenegociabile destinate populației prin programul Tezaur7, lansate în perioada analizată.
Sectorul administraţiilor publice a avut un necesar net de finanţare de 1% din PIB în trimestrul al doilea al anului curent, comparativ cu 0.5% din PIB înregistrat în trimestrul II din 2022. Administrația centrală a avut un necesar net de finanţare de 1% din PIB (comparativ cu 0.5% din PIB în același trimestru al anului anterior), iar administrațiile locale au prezentat o capacitate netă de finanțare în ambele trimestre analizate - respectiv 0.01% din PIB în T2 2023 și 0.1% din PIB în T2 2022. Administrațiile securității sociale au avut un necesar net de finanțare de 0.03% din PIB în T2 2023, comparativ cu 0.1% din PIB în T2 2022.
Conturile financiare naţionale trimestriale ale administraţiilor publice reprezintă un element al statisticilor financiare guvernamentale și o sursă de date pentru elaborarea notificării fiscale. Principalele surse de date utilizate în compilarea conturilor financiare ale administraţiilor publice sunt: date administrative, statistici monetare şi financiare și statistica balanței de plăți, subliniază BNR.