Astăzi, Olanda a demarat oficial construirea unui gazoduct de hidrogen lung de 1.200 km, ca parte a eforturilor la nivel european de a reduce dependența Europei de gazele naturale. Prima porțiune a gazoductului va fi trasată de la Maasvlakte – o extensie majoră a portului Europoort din Rotterdam (cel mai mare port din Europa) – până la o rafinărie de gaze din Pernis, administrată de colosul petrochimic Shell. Este planificat ca această etapă să fie finalizată în 2025 cu un buget estimat la 100 milioane euro, conform thenextweb.com.
Regele Willem-Alexander al Olandei, ministrul pentru climă și politica energetică Rob Jetten și directorul general al companiei energetice naționale Gasunie, Han Fennema, au fost prezenți la ceremonia inaugurală.
"Începerea construcției rețelei de hidrogen astăzi marchează un moment cheie", declara Jetten anterior. "Hidrogenul este ideal pentru transformarea industriei noastre într-una mai sustenabilă și oferirea unei oportunități economice pentru Olanda, ca o verigă esențială în nord-vestul Europei. Sunt mândru că suntem prima națiune care începe construcția unei rețele naționale."
Începând cu 2030, rețeaua extinsă de 1.200 km va lega terminalele de import și facilitățile de producție a hidrogenului cu grupuri industriale majore din Olanda, Germania și Belgia. O mare parte a rețelei va fi formată din conducte de gaze refolosite, majoritatea urmând să devină inutile pe măsură ce țara își reduce dependența de combustibili fosili. Acest proiect grandios se estimează că va costa aproximativ 1,5 miliarde euro. Olandezii construiesc o rețea națională de hidrogen care va conecta zonele de producție cu cele de consum, atât în interiorul țării cât și în afara acesteia.
Planurile sunt legate de inițiativa European Hydrogen Backbone, care vizează construirea unei reţele de 28.000 km de conducte dedicate pentru hidrogen până în 2030, extinzându-se la 53.000 km în 28 de ţări europene până în 2040. Iniţiativa este susţinută de un grup format din 31 operatori infrastructurii energetice.
În anul precedent, hidrogenul a constituit mai puţin de 2% din consumul energetic al Europei şi a fost utilizat predominant pentru producerea produselor chimice precum materialele plastice şi fertilizanţi. Aproximativ 96% din acest hidrogen a fost generat cu ajutorul gazelor naturale, rezultând cantităţi semnificative ale emisiilor de CO2.
Însă, hidrogenul – în special tipul "verde" produs prin electrolizarea apei alimentate cu energie regenerabilă – a fost identificat de UE ca o componentă esențială a viitorului mix energetic al blocului. Uniunea își propune să producă și să importe un total de 20 milioane tone de hidrogen regenerabil pe an până în 2030. (Pentru context, un kilogram de hidrogen este echivalent energetic cu un galon (3,78 litri) de benzină). Susținătorii afirmă că acest lucru va ajuta la înlocuirea gazelor naturale, la alimentarea vehiculelor și la generarea de energie electrică.
Vezi tu, unele sectoare precum industria grea și transportul sunt aproape imposibil de decarbonizat doar prin electrificare - necesită un combustibil ușor transferabil. Iar hidrogenul, care poate fi folosit în rețelele existente de gaze naturale și emite doar vapori de apă atunci când este ars, este candidatul ideal.
Deși Olanda și multe alte țări construiesc o nouă infrastructură pentru transportul combustibilului, eforturile lor vor fi inutile dacă nu se mărește producția paralelă de hidrogen verde. În prezent, hidrogenul verde reprezintă doar aproximativ 1% din producția globală de hidrogen. De asemenea, este de trei ori mai scump decât varianta sa gri, produsă din surse de combustibili fosili.
O soluție care arată foarte promițătoare este tehnologia eoliană-hidrogen, care valorifică energia vântului offshore și a unor cantități mari de apă (adică oceanul) pentru a produce hidrogen fără fosile. Prima fabrică de acest tip a fost deschisă în septembrie în largul coastei Le Croisic, Franța. În prezent produce o jumătate de tonă de hidrogen pe zi. Doar o fracțiune din ceea ce este necesar, dar un început notabil.