HUB PRESS

s e î n c a r c ă

Numărul lucrătorilor migranți va atinge 140.000 în 2024, o creștere de 40.000 comparativ cu anul 2023.

Numărul lucrătorilor migranți va atinge 140.000 în 2024, o creștere de 40.000 comparativ cu anul 2023.
Sursă foto: Ministerul Muncii

Numărul lucrătorilor migranţi va crește de la 100.000 în prezent la 140.000 în anul 2024, conform declarațiilor lui Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, citat de Ziarul Financiar.

Cristian Vasilcoiu a declarat:

"În ceea ce privește contingentul, proiectul recent publicat pe site-ul Ministerului Muncii prevede o creștere la 140.000 pentru anul 2024 - în momentul de față este de 100.000. Există diverse controverse cu alte instituții care ne atenționează asupra riscului ca unele persoane să pătrundă prea ușor pe teritoriul Uniunii Europene. Trebuie să fim foarte vigilenți în această privință. Acesta este și motivul pentru care procesele durează atât de mult. Cu toate acestea, lucram la nivel guvernamental și avem un comitet interministerial format din reprezentanți ai mai multor instituții din MAI, Ministerului Muncii și alte structuri informative pentru a simplifica legislația existentă, fiind conștienți că procedurile sunt destul de îndelungate", a afirmat el la conferința ZF HR Conference: Viitorul resurselor umane - Cum văd marii angajatori provocările anului 2024, conform Mediafax.


Alte afirmații ale lui Cristian Vasilcoiu:

"Numărul pensionarilor este de 4,7 milioane și este în scădere. În 2017 erau 5,5 milioane. Odată cu generația decrețeilor numărul va începe să crească".

"Vedeți mai puțini angajați - un alt motiv în industrie, pe contract de muncă clasic, se datorează faptului că mulți se orientează spre PFA, IMM etc. Tinerii, în general, nu se gândesc la pensie și preferă să câștige mai mult astăzi decât să lucreze pe baza unui contract de muncă și să plătească taxe suplimentare pentru pensie. Acesta este o problemă atât în România cât și în Europa unde procentul este ridicat peste tot".

"Cum facem ca datele la care ne raportăm cu toții și mai ales cei din mediul de afaceri să fie corecte? Pe măsură ce vom introduce criterii mai detaliate decât cele generale pe care le avem acum, vom putea vedea mai mult. Vedeam mai mult înainte de aderarea la Uniunea Europeană, pentru că nu aveam libera circulație și astfel aveam o imagine clară și directă. Acum nu poți face recensământ în toate țările din Uniunea Europeană, mai ales că există migrație interna între statele membre".

"Deficit de forță de muncă? Companiile nu se orientează către aceste resurse umane pentru că nu este rentabil economic. De exemplu, am avut o întâlnire cu reprezentanții Ford, care și-au schimbat recent conducerea, și mi-a venit ideea să le sugerez <să discute cu primarii din comunele aflate la 15-20 km de Craiova, sigur vă puteți permite să le oferiți transport pentru a aduce oameni>. După trei luni, când ne-am revăzut, au spus că ideea a fost excelentă și au găsit câteva sute de oameni".

"Sectorul privat afirmă că deficitul de forță de muncă este de 500.000. Conform statisticilor noastre, locurile de muncă declarate vacante în mod repetat sunt aproximativ jumătate, cam 250.000 și acest lucru se declară în general din dorința de a aduce oameni din străinatate".

"În România sunt în prezent 120.000 muncitori non-UE - există și aici o situație, mulți dintre ei tind să se îndrepte către alte țări din Uniunea Europeană. Unii o fac legal, alții mai puțin legal. Dar o fac și legal, pentru că sunt multe companii care obțin contracte pe teritoriul Uniunii Europene și atunci pleacă cu muncitorii pe care îi au aici".

ARTICOL SCRIS DE:
Elena Marin