Conducătorul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, susține că există numeroși factori care au cauzat "desechilibrele" prezente în sistemul sanitar, ceea ce duce la faptul că unii pacienți nu pot beneficia de tratamente esențiale din cauza lipsei fondurilor bugetare. El adaugă că studiile realizate de specialiștii în sănătate indică faptul că autoritățile ar fi trebuit să aloce între 1,2 și 1,4 miliarde de lei pentru a acoperi costurile medicamentelor până în luna octombrie.
"În mod obișnuit, bugetul se construiește în România pe presupunerea că vor avea loc corecții bugetare pe parcursul anului, cel puțin două pe an. Astfel încât sumele alocate pentru medicamente, servicii sanitare etc., sunt suficiente aproximativ pentru trei trimestre. Al patrulea trimestru este aproape întotdeauna acoperit prin rectificările bugetare efectuate. În 2023, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a început anul cu o datorie de 1,4 miliarde lei. La aceasta se adaugă algoritmul despre care am vorbit mai devreme, unde nevoile totale ale sistemului nu sunt acoperite prin alocarea bugetară. În plus, pentru medicamente, sumele alocate atât pentru programele naționale, cât și pentru medicamentele care sunt distribuite prin sistemul de compensare și rambursare, au fost cu aproximativ opt sute și ceva de milioane de lei mai mici decât cele din anul precedent atât în ceea ce privește creditele bugetare, cât și creditele de angajament. Acest lucru a condus la dezechilibrele pe care le observăm cu toții acum", a declarat luni seară la Medika Tv directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), conform news.ro.
Dan Zaharescu crede că fondurile recent alocate pentru medicamente prin acte normative aprobate de Guvern "sunt departe de a acoperi necesarul total pentru acest an" în ceea ce privește medicamentele, având în vedere întârzierile la plată cu care am început acest an. El consideră că cei 500 de milioane lei alocați reprezintă "o picătură într-un pahar cu apă", subliniind că "ar fi trebuit o sumă mult mai mare, undeva spre 1,2-1,4 miliarde, asta ca să ajungem la zi, nicidecum să luăm în calcul cheltuielile pentru ultimele două luni ale anului", potrivit experților în analiza modului de finanțare a asigurărilor de sănătate."În ceea ce privește plățile pentru medicamente, doar acum au fost finalizate plățile pentru luna iunie. În cazul spitalelor, acestea nu pot organiza licitații pentru achiziția de medicamente și materiale sanitare din cauza lipsei unui buget care să le permită acest lucru. Fără acest buget, ele nu pot iniția nicio licitație și nici nu pot finaliza procedura de achiziție a medicamentelor", a declarat Zaharescu.
Acesta precizează că "este dificil de prezis cum vom reuși să depășim această situaţie în absenţa unei rectificări bugetare".
Zaharescu menționează că a mai existat o situaţie în care întârzierile la plata medicamentelor erau suportate de producătorii de medicamente. El afirmă că nu crede că această situaţie se va repeta, subliniind că legislaţia europeană obligă statele membre să efectueze plăți în termen de 60 de zile, "riscurile privind declanşarea unei proceduri de infringement sunt foarte mari".