Propunerea Uniunii Europene de a aloca până la 20 de miliarde de euro ca suport militar pentru Ucraina se confruntă cu opoziție din partea unor state membre și ar putea să nu fie adoptată în forma sa actuală, potrivit unor diplomați citați de Reuters, informează Agerpres.
Josep Borrell, coordonatorul politicii externe a UE, a sugerat în iulie ca uniunea să stabilească un fond de până la cinci miliarde de euro anual pentru patru ani, ca parte a angajamentelor mai ample de securitate occidentale pentru a susține Ucraina în conflictul cu invazia rusească. Cu toate acestea, în timp ce miniștrii apărării din UE se pregătesc să discute propunerea marți la Bruxelles, anumiți diplomați afirmă că mai multe țări - inclusiv Germania, o putere majoră în UE - au exprimat îndoieli cu privire la angajarea unor sume atât de mari pe termen lung.
UE și statele sale membre au fost printre principalii contributori la ajutorul militar pentru Ucraina după ce Rusia a inițiat invazia în februarie 2022, furnizând arme și echipamente în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro, conform serviciului diplomatic al uniunii.
Ideea lui Borrell reprezintă o încercare de a asigura suportul pe termen lung, prin stabilirea unei surse de finanțare pentru ajutorul către Ucraina în cadrul unui fond mai mare, Instrumentul European pentru Pace, utilizat pentru a rambursa membrilor UE asistența militară oferită altor țări.
"Nu o voi declara moartă în acest moment. Dar, desigur, se pot face întotdeauna îmbunătăţiri", a declarat vineri un diplomat al UE de rang înalt, sub protecţia anonimatului. "Germania a avut multe întrebări, şi pe bună dreptate. Vorbim despre mulţi bani", a adăugat sursa.
ContextDezbaterea privind ajutorul militar are loc în timp ce statele membre ale UE sunt și în discuții cu privire la o propunere de a oferi Ucrainei 50 de miliarde de euro ca asistență economică.
UE se confruntă și cu provocările legate de alte aspecte ale ajutorului său militar pentru Ucraina.
Mulți oficiali și diplomați susțin că uniunea va avea dificultati în atingerea obiectivului de a furniza Kievului un milion de obuze de artilerie și rachete până în martie anul viitor.
În plus, Ungaria blochează de luni bune plăți de 500 de milioane de euro din Instrumentul pentru Pace către membrii UE pentru suportul acordat Ucrainei, din cauza faptului că o bancă maghiară, OTP, a fost inclusă pe lista neagră a Kievului.
După ce banca a fost eliminată de pe lista neagră, Ungaria a insistat că dorește garanții că nu se va întoarce acolo.
Guvernele UE au subliniat că suportul militar pe termen lung al uniunii trebuie să fie coordonat cu pachetele de securitate pe care țările UE individuale le negociază cu Kievul, ceea ce face dificilă stabilirea unor sume atât timp cât aceste discuții sunt în curs.
La summitul UE de luna trecută, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar trebui să se pună accentul pe astfel de pachete bilaterale.
Anumiți membri ai UE au argumentat că vor avea dificultati în angajarea unei sume mari pe termen lung, având în vedere bugetele interne reduse.
"Pentru unele state membre, există realitatea finanţelor publice", a declarat un al doilea diplomat al UE.
Un al treilea diplomat al UE a afirmat că probabilitatea ca propunerea inițială a lui Borrell să fie adoptată este în scădere, dar multe țări doresc totuși să existe un angajament la nivelul UE.
Trei diplomați au sugerat că UE ar putea decide să meargă de la un an la altul cu angajamentele sale, mai degrabă decât să semneze pentru o sumă mai mare care se întinde pe patru ani.