Reacţiile alergice la alimente de uz comun, precum produsele lactate şi alunele, pot reprezenta o cauză semnificativă şi până acum nerecunoscută a afecţiunilor cardiace, conform unui nou studiu. Aceste riscuri crescute ar putea fi comparabile cu – sau chiar mai mari decât – riscurile asociate cu fumatul, diabetul şi poliartrita reumatoidă, afirmă cercetătorii, conform News.ro.
Cercetătorii de la Centrul Medical Universitar din Virginia (UVA) au studiat mii de adulţi pe parcursul anilor şi au descoperit că indivizii care produc anticorpi în răspuns la produsele lactate şi alte alimente prezentau un risc crescut de mortalitate cardiovasculară.
Aceste rezultate s-au menţinut valabile chiar și atunci când au fost luați în calcul factorii de risc tradiționali pentru boli de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul.
Cea mai puternică asociere a fost identificată pentru laptele de vacă, dar alte alergeni precum arahidele și creveții s-au dovedit a fi semnificativi.
Descoperirile sunt alarmante, fiind prima dată când anticorpii IgE (imunoglobulin E) la alimentele comune au fost asociaţi cu un risc crescut de deces cardiovascular, afirmă cercetătorii.
Concluziile nu demonstrează în mod definitiv că anticorpii alimentari sunt cauza riscului crescut, dar studiul se bazează pe cercetări anterioare care au stabilit o legatură între inflamația alergică și bolile de inimă. Aproximativ 15% dintre adulți produc anticorpi IgE ca răspuns la laptele de vacă, arahide și alte alimente.
Deși acești anticorpi provoacă reacții alergice severe la unele persoane, mulți adulți care produc acești anticorpi nu prezintă simptome evidente de alergie alimentară.
Noul studiu a descoperit că cea mai puternică legatură cu mortalitatea cardiovasculara a fost identificată la persoanele care prezentau anticorpi, dar continuau să consume regulat alimentele respective – sugerând că nu sufereau de o alergie alimentară severă.
Deși este prima dată când anticorpii alergici la alimente comune au fost asociați cu mortalitatea cardiovasculara, alte afecțiuni alergice – precum astmul și erupția cutanată pruriginoasă cunoscuta sub numele de eczema sau dermatita atopica – au fost anterior recunoscute ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Cercetatorii speculeaza ca anticorpii alimentari ar putea afecta inima prin activarea unor celule specifice, numite mastocite.
Se știe că mastocitele din piele și intestin contribuie la reacțiile alergice tipice, dar acestea se găsesc și în vasele de sânge și în țesutul cardiac.
Activarea persistentă a mastocitelor ar putea provoca inflamație, contribuind la acumularea de plăci care pot cauza atacuri de cord (infarct miocardic) sau alte leziuni cardiace, susțin cercetătorii.
Cercetătorii subliniază însă că este posibil ca și alți factori genetici sau de mediu să fie implicați. Este chiar posibil ca bolile cardiovasculare să crească riscul de sensibilizare alimentară – ceea ce înseamnă că bolile de inimă ar putea crește riscul de alergii alimentare, mai degrabă decât invers – deși noile rezultate sugerează că acest lucru este puțin probabil.
Cercetatorii solicită studii suplimentare pentru a înțelege mai bine implicațiile acestor descoperiri înainte de a recomanda orice schimbare în modul în care medicii tratează sau gestionează alergiile alimentare.