Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, afirmă că sectorul de afaceri este incapabil de a îndeplini cerințele consumului statului, în ciuda faptului că anul 2022 a fost un an prosper pentru economia românească. În plus, creșterea deficitului balanţei comerciale "ar trebui să ne pună pe gânduri".
"Cu toate eforturile noastre de a ne îmbunătăţi performanța anual, nu putem (...) să satisfacem apetitul de consum al statului. Este o misiune imposibilă, extrem de dificilă. Şi nu este vorba doar despre actuala guvernare, ci despre structura administrativă a României, care consumă o sumă uriaşă de bani pe care economia reală actuală nu o mai poate susţine efectiv. De asemenea, un alt aspect care ar trebui să ne preocupe este deficitul balanţei comerciale a României. Voi continua să subliniez aceast lucru în fiecare an. Anul trecut v-am spus exact acelaşi lucru în aceeaşi sală - că vom termina cu un deficit de 30 şi ceva miliarde (miliarde de euro n.r.). Efectiv am terminat cu un deficit al balanţei comerciale anul trecut de 34,1 miliarde euro, ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri. Anul trecut am importat bunuri în valoare de 126 de miliarde (de euro n.r.), comparativ cu doar 98,4 miliarde cu un an înainte. "Doar", este un termen folosit cu multă ironie aici", a declarat Mihai Daraban, la cea de-a XXX-a ediţie a Topului Firmelor din Capitală, conform Agerpres.
Acesta a accentuat faptul că România s-a transformat într-o ţară de Black Friday, având în vedere lipsa producţiilor de bunuri de larg consum, "spre satisfacţia consumatorului din România".
"Consider că ar trebui să ne concentrăm mai mult pe acest aspect, pentru că în România lipsesc producţiile de bunuri de larg consum. Nu cred că există o modalitate mai eficientă şi realistă de a evalua preferinţele consumatorilor decât cifra importurilor. Este bine cunoscut faptul că importurile României sunt aproape pre-vândute şi nu se găsesc pe stoc. Dacă schimbaţi o piesă la maşină, sunteţi puşi pe lista de aşteptare şi curierul rapid va rezolva aceast lucru în 2-3 săptămâni. Deci cam asta este problema noastră - dacă ne-am transformat deja, parțial, într-o ţară de Black Friday, ar trebui să încercăm să ne transformăm și într-o ţară a producţiei de bunuri de consum", a transmis preşedintele CCIR.
În viziunea sa, renumita agricultură şi industria alimentară din România contribuie doar cu 1,7 miliarde de euro la acest deficit al balanţei comerciale, în timp ce suma de 22,4 miliarde de euro este atribuită altor produse importate pe care cetăţenii români şi companiile locale le consumă.
"Agricultura şi industria alimentară reprezintă o altă problemă pentru mediul de afaceri. Am inaugurat astazi Indagra și vă invit cu plăcere să vizitaţi acest eveniment. Este cel mai mare târg din sud-estul Europei dedicat acestui sector. Fără nicio modestie, nu avem rivali în aceast domeniu în niciuna dintre ţările vecine. Este esențial să învățăm lecțiile pe care agricultura ni le oferă despre fragmentarea economiei româneşti și lipsa de asociativitate", a adaugat Daraban.
Preşedintele CCIR crede că ar trebui implementate unele măsuri coercitive pentru a nu se mai acorda subvenţii fermierilor care au sub 100 de hectare, chiar dacă aceasta "nu ar fi bine primit electoral", având în vedere aceast deficiența asociativitati in agricultur.
"Astazi am discutat și am avut un dezacord cu nişte domni care nu înţelegeau și tot cereau sprijin pentru micul fermier. Polonia este o ţară cu o treime mai mare decât noi și are 90.000 de fermieri. Când spun fermieri, mă refer la entități care aplică pentru subvenţii europene pe hectar. Noi avem 796.000 de astfel de entitati. Avem 580.000 de entitati cu între 1 și 5 hectare, avem 180.000 cu între 5 şi 30 de hectare și dacă luăm exemplele din partea superioară a spectrului, peste 3.000 de hectare, avem doar 109, iar între 2.000 şi 3.000, avem numai 120 de fermieri. Deci, cum putem vorbi despre o agricultură sau industrie alimentară competitivă fără aceast asociativitate elementară? Nu exista nicio forța malefică care să ne oprească sau să ne interzică acest lucru. Dimpotrivă, cred că pot fi implementate unele măsuri coercitive - să nu se mai acorde subvenții pentru ferme sub 100 de hectare.", a punctat preşedintele Camerei naţionale.
De asemenea, Daraban a menţionat că România nu dispune prea multe produse cu valoare adaugată mare, iar Eurostat confirmă acest lucru dat fiind faptul că suntem pe ultimul loc la inovare-cercetare.
"Cred că singura noastră speranță va fi energia. Va fi singurul produs românesc, kilowatt-ul sub formă de electricitate sau gaz care va conta la export ca marfă cu valoare adăugată mare. În rest, am pierdut această batalie și trebuie să recunoaștem acest fapt. Nu sunt pesimist, dar este realitatea. În România nu mai iese fum pe coş. Ne primim un lingou, o punguţă în care se află cuţitele de strung. Dacă nu știi din ce e făcut lingoul, nici nu vei ști ce cuțite să folosesti pentru strung.", a mai transmis Mihai Daraban.
Preşedintele CCIR a menţionat că anul 2022 a fost un an de succes pentru economia românească în general, având în vedere că numărul companiilor care au depus bilanţul la organele fiscale a crescut cu 44.000, cifra de afaceri a crescut de la 392 miliarde euro la 494 miliarde euro, iar profitul brut a crescut de asemenea până la 54,6 miliarde euro comparativ cu 42 miliarde un an înainte.