Conducătorii Europei nu pot găsi soluție pentru comportamentul lui Viktor Orban.

Când Ungaria a adoptat sloganul "Make Europe Great Again" pentru președinția sa, replicând astfel emblema lui Donald Trump pentru SUA, la Bruxelles au început să apară semne de neliniște. În urmă cu zece zile, Budapesta și-a asumat rolul de conducere rotativă a Consiliului UE pe 1 iulie, iar temerile exprimate anterior par să fi fost justificate.

Președintele Ungariei nu a comunicat în avans despre aceste vizite, fapt care a stârnit nemulțumire la Bruxelles. Ca urmare, liderii europeni s-au simțit nevoiți să respingă aceste călătorii și să sublinieze că președintele ungar nu îi reprezintă pe cei 27 de membri ai Uniunii Europene.

Strategii posibile

În fața riscului ca Ungaria să nu se comporte imparțial în aceste șase luni, cum promisese inițial, diplomația europeană ia în calcul diverse alternative.

Unele state membre cred că cel mai bun răspuns este boicotarea întâlnirilor informale găzduite de Ungaria și delegarea unor tehnocrați în locul politicienilor. Alte țări propun accelerarea preluării președinției de către Polonia, care ar trebui să înceapă oficial pe 1 ianuarie 2025. Această măsură pare însă dificil de implementat, datorită implicațiilor sale juridice și politice.

Unii consideră că cea mai bună soluție este să se aplice o sancțiune severă lui Orban, în timp ce alții susțin că acest demers ar contribui doar la creșterea influenței sale. În realitate, Ungaria nu are practic nicio șansă de a modifica direcția celor 27 sau a NATO în favoarea Ucrainei.

Reacții rapide

Deși majoritatea liderilor europeni și oficialilor UE au criticat vehement acțiunile lui Orbán, sancțiunile par limitate. Până acum, Comisia Europeană a avertizat Ungaria că nu va efectua vizita tradițională a colegiului comisarilor în țară. Această vizită are loc de obicei la începutul președinției rotative, dar Executivul a afirmat inițial că nu a fost posibil să organizeze aceste evenimente cu suficient timp înainte și că este preferabil să amâne vizita până în septembrie.

După ce a descoperit întâlnirea lui Orbán cu Putin, Bruxelles-ul a amenințat că nu va celebra această vizitare. De asemenea, discursul tradițional în fața Parlamentului European care are loc de obicei la începutul președinției a fost amânat. Prima sesiune plenară a noii legislaturi va începe pe 16 iulie, dar discursul lui Orbán nu este inclus pe agenda provizorie, deoarece vor trebui abordate alte probleme, cum ar fi președinția instituției și votul pentru candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la conducerea Executivului comunitar. Se așteaptă ca premierul ungar să se adreseze Camerei în septembrie.

Justificările Budapestei

Ministerul ungar de Externe declară că Ungaria și-a demonstrat loialitatea față de ceilalți parteneri, trimițând o scrisoare omologilor săi europeni și președintelui Consiliului în care explică întâlnirea cu Putin.

După vizita sa la Moscova, poziția Ungariei nu s-a modificat, ci dimpotrivă, a fost reconfirmată. "Dacă există o posibilitate care ar putea duce la o soluționare promptă a conflictului dintre Rusia și Ucraina și să salveze vieți omenești, există o responsabilitate politică pe care trebuie să şi-o asume premierul ungar", potrivit sursei citate.