Conform Comisiei Europene, Republica Moldova se distinge prin cea mai buna evolutie a reformelor dintre toti candidatii la aderarea la Uniunea Europeana. Autoritatile din Chisinau se straduiesc sa mentina acest subiect pe lista de prioritati a statelor membre ale UE, potrivit ministrului de Externe Nicu Popescu.
Guvernul din Chisinau este convins ca tara poate indeplini toate cerintele necesare pentru a fi eligibila pentru aderarea la UE pana in 2030. Acest termen este validat de oficialii europeni cu conditia ca urmatoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova sa nu aduca la putere forte pro-ruse care ar putea incetini reformele si aspiratiile europene ale tarii. Pana acum, Chisinaul a reusit sa indeplineasca 94% din sarcinile stabilite.
Pe 8 noiembrie, la Bruxelles, Comisia Europeana a propus initierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana pentru Republica Moldova si Ucraina. Aceasta recomandare trebuie confirmata printr-un vot al statelor membre ale UE in cadrul sedintei Consiliului European din luna decembrie.Nicu Popescu, Ministrul de Externe si viceprim-ministru al Republicii Moldova, a anuntat intr-o conferinta de presa ca raportul Comisiei Europene din 8 noiembrie indica faptul ca Chisinaul a indeplinit 94% din sarcinile stabilite in cele 9 recomandari formulate de Comisia Europeana cand a acordat Republicii Moldova statutul de candidat la aderare. Exista inca trei domenii unde sunt restante, potrivit lui Nicu Popescu.
Primul se refera la progresul continuu si asigurarea unui proces transparent si meritocratic in numirea membrilor care au trecut evaluarea integritatii, cunoscut sub numele de vetting, la Curtea Suprema de Justitie, in organele de autoevaluare judiciara si de procuratura, inclusiv in procesul de numire a Procurorului general.
A doua masura implica alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticoruptie, iar cea de-a treia - adoptarea unor masuri pentru deoligarhizare prin reglementarea platilor in numerar si a fluxurilor financiare.
"Sunt masuri realizabile, chiar daca suntem constienti ca pe domeniul deoligarhizarii si a reformei justitiei mai avem de lucru, impreuna cu societatea, pentru a limita influenta oligarhilor, hotilor si a grupurilor de crima organizata asupra sistemului nostru politic si economic", spune Nicu Popescu. Chisinaul nu considera Ungaria drept un obstacol.
Autoritatile moldovene sunt convinsute ca au sprijinul total al tuturor statelor europene. Nici macar rezervele exprimate de Ungaria cu privire la admiterea Ucrainei la negocieri nu ingrijoreaza Chisinaul.
"Avem o cooperare foarte buna si avem certitudinea ca Ungaria sustine ferm aspiratiile europene ale Republicii Moldova si efortul de aducere a acesteia in UE. Pe plan bilateral, Ungaria a demonstrat mereu un sprijin clar si constant pentru integrarea europeana a Republicii Moldova", a declarat Nicu Popescu.
In perioada urmatoare, Chisinaul se pregateste pentru aspectele tehnice ale lansarii negocierilor cu UE. Nicu Popescu afirma ca Republica Moldova este deja pregatita destul de bine pentru negocieri.
"De mai bine de un an la Chisinau lucreaza deja 33 de grupuri responsabile de capitolele de aderare la UE si sunt peste 600 de oameni implicati in acest proces. Speranta Chisinaului este ca negocierile propriu-zise sa inceapa in primavara anului 2024", spune Nicu Popescu. Se va face o asociere intre Republica Moldova si Ucraina?
In contextul agresiunii declansate de Rusia in Ucraina, Chisinaul a depus cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022, la cateva zile dupa ce acest lucru a fost facut de Kiev.
Cererile au fost examinate si aprobate simultan, pe 22 iunie 2022 celor doua tari fiindu-le acordat statutul de tara candidata la UE. Din acest motiv, pana acum Republica Moldova si Ucraina au fost percepute ca un "pachet".
Dupa lansarea negocierilor de aderare, Chisinaul ar putea avea un parcurs mai rapid, datorita unei guvernari clar pro-europene si avand in vedere dimensiunile mici ale tarii, sprijinul consistent al Romaniei, dar si faptul ca Ucraina este nevoita sa consume forte si resurse in razboiul cu Rusia.
Din acest motiv, tot mai multe voci din Chisinau se intreaba daca o asociere atat de stransa cu Ucraina nu ar putea bloca la un moment dat aderarea tarii la UE, chiar daca toate conditiile vor fi respectate.
Raspunsul Bruxellesului pare formulat in chiar textul recomandarilor prezentate pe 8 noiembrie: "viteza negocierilor va depinde de felul in care tarile vor avansa cu reformele democratice". Depinde doar de statele candidate cum vor folosi aceasta fereastra de oportunitate, a declarat Oliver Várhelyi, comisar pentru extindere.
"Usa este deschisa, statele membre ale UE sunt determinate sa sustina procesul si exista vointa politica de a primi noi membri. Acest lucru ar trebui sa impulsioneze reforme cat mai accelerate (in tarile candidate - n.red.).
Cu cat mai repede veti avea rezultate in realizarea reformelor, cu atat mai repede veti deveni membre ale UE. Din partea noastra, noi punem acum pe masa un pachet care va ajuta tarile sa accelereze propria lor aderare, toate instrumentele sunt pe masa si este decizia candidatilor cat de eficient le vor folosi pentru a livra rezultate", a mai spus Comisarul pentru extindere, Oliver Várhelyi.
"Obiectivul nostru este ca Moldova sa fie gata sa adere la UE pana in 2030", a declarat la Chisinau presedinta Maia Sandu.
"Republica Moldova in familia europeana este unica noastra sansa de a garanta un viitor al pacii, libertatii si prosperitatii. Este mult de lucru, dar nu ne sperie munca, chiar daca drumul pe care am ales sa mergem este plin de provocari", spune Maia Sandu. Este 2030 un obiectiv realizabil?
Si seful Delegatiei Uniunii Europene la Chisinau, Jānis Mažeiks, afirma ca Republica Moldova si Ucraina nu sunt considerate impreuna si ca fiecare stat va fi evaluat in functie de progresele realizate.
"Planul cel mai ambitios este de a asigura aderarea Republicii Moldova pana in anul 2030", sustine Jānis Mažeiks.
Progresul realizat pana acum este impresionant, motiv pentru care termenul este realizabil, dar pentru asta trebuie sa fie mentinut un ritm de reforme foarte accelerat.
Daca Chisinaul va lucra in ritmul pe care l-a avut in ultimii doi ani, acest termen este realizabil. Dar daca in urma alegerilor sustinerea pentru integrarea europeana se va reduce sau se va opri, negocierile evident ca se pot bloca", a declarat oficialul european intr-un interviu la postul de televiziune TV8.
In Republica Moldova sunt programate alegeri prezidentiale la sfarsitul anului 2024, iar la mijlocul anului 2025 - alegeri parlamentare.
Si daca pentru primele actuala presedinta pro-europeana Maia Sandu pare sa aiba un concurent valabil, atunci la parlamentare exista riscul ca fortele pro-ruse si pro-oligarhice sa se coalizeze pentru a incerca sa preia puterea si sa treaca in minoritate actualul partid majoritar pro-european, Partidul Actiune si Solidaritate (PAS).
"Iata de ce pentru parcursul european al Republicii Moldova sunt importante nu atat alegerile care vor avea loc anii urmatori in UE, cat cele din tara", atrage atentia Jānis Mažeiks. Cu sau fara Transnistria in UE?
Problema enclavei separatiste Transnistria nu pare sa fie una prioritara in acest moment in dialogul dintre Bruxelles si Chisinau. UE trateaza Republica Moldova ca stat in limitele frontierelor sale internationale, adica inclusiv cu regiunea transnistreana.
Odata cu agresiunea Rusiei, Ucraina a inchis complet frontiera cu Transnistria si enclava pro-ruseasca a pierdut orice legatura fizica cu Kremlinul.
Trupele ruse dislocate in Transnistria, la fel ca si imensul depozit cu 20.000 de tone de munitii rusesti din enclava, au determinat Ucraina sa tina in permanenta unitati militare pregatite de riposta la hotarul cu Transnistria.