Curtea de Conturi a alertat Parchetul în urma unei inspecții efectuate în 2022 la Hidroelectrica, oficialii Curții fiind de părere că există incidente care au condus la prejudicierea patrimoniului companiei.
Într-o declarație dată News.ro, Curtea de Conturi declară că divizia specializată din cadrul instituției a realizat, între 28.02 și 07.07.2022, o verificare de conformitate cu tema "Evaluarea situației, evoluției și modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea veniturilor și cheltuielilor", pentru perioada 2019 - 2022 , la Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale (SPEEH) Hidroelectrica SA, finalizând raportul de control pe data de 7 iulie 2022.
"Având în vedere că în raport au fost menționate incidente care par să fi fost comise încălcând legea penală, rezultând în prejudicierea patrimoniului companiei, conform art.33 alin (4) din Legea nr. 94/1992 (referitoare la organizarea și funcționarea Curții de Conturi - n.r.) coroborat cu punctul 241 litera a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 547/ 24.07.2014 (în vigoare la momentul realizării misiunii) și în baza Hotărârii plenului Curții de Conturi nr, 580/5.10.2023, instituția noastră a alertat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București", a menționat Curtea de Conturi pentru News.ro, fără a oferi alte detalii.Paragraful citat stipulează: " În cazurile în care în rapoartele de audit se constată existența unor incidente pentru care există indicii că au fost comise încălcând legea penală, conducătorul departamentului notifică autoritățile competente pentru valorificarea constatărilor și informează entitatea auditată".
Instituția a clarificat că raportul nu poate fi public acum, deoarece face parte din dosar.
Raportul Public al Curţii de conturi pe 2021 consemna, referitor la Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica SA, nereguli legate de facturare, unele fiind remediate în timpul misiunii de audit, dar şi ”cheltuieli neeconomicoase” în sumă de 158 mii lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de întocmire de studii de oportunitate pentru un număr de opt imobile (baze sportive, de agrement, de odihnă şi tratament) din patrimoniul entităţii, achiziţionate în cadrul unui contract de prestări servicii încheiat în anul 2019.
"După aproximativ doi ani de la recepţia serviciilor, studiile de oportunitate nu şi-au atins scopul pentru care au fost angajate, în condiţiile în care aceste imobile generează în continuare cheltuieli de întreţinere, reparaţii, taxe şi impozite, care nu sunt recuperate", se menționa în raport.De asemenea, conform aceluiași document, au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 60 mii lei, reprezentând chiria aferentă unui spațiu comercial închiriat pentru a stabili un punct regional de informare în județul Giurgiu. De la momentul începerii chiriei nu s-a profitat dreptul de utilizare al spațiului inchiriat și compania continuă să facă demersuri pentru amenajarea spațiului și elaborarea documentației necesare obținerii autorizației privind amenajarea spațiului.
O altă neregularitate sesizată in raport se referă la daune stabilite prin instanțe judiciare pentru care s-au făcut plati in valoare de 3.191 mii lei, care nu au fost urmărite pentru recuperare.
"În baza hotărârii civile pronunţate de instanţă, societatea a plătit despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate, precum şi alte drepturi, în cazul a doi angajaţi, ca urmare a desfacerii contractelor individuale de muncă", a subliniat Curtea.S-au imobilizat fonduri pentru investiții care nu au fost finalizate și care s-au deteriorat în timp, cheltuieli fiind efectuate pentru paza, iluminarea și încălzirea acestora și personalul periodic de inspecție la fața locului.
"Investiţiile nefinalizate pe obiective/proiecte hidroenergetice iniţiate/aprobate în perioada 1972- 1990 însumează 2.959.182 mii lei, ceea ce reprezintă 69% din imobilizările în curs, în valoare de 4.261.171 mii lei. Sumele aprobate pentru investiţiile în curs au avut un trend descendent, de la 115.583 mii lei, în anul 2020, la 53.592 mii lei în anul 2021. Societatea nu a urmărit includerea cu prioritate în programele de investiţii aprobate pentru anii 2019- 2021 a obiectivelor de investiţii în curs, demarate încă din perioada 1972-1990, în condiţiile în care prin bugetele de venituri şi cheltuieli au fost prevăzute şi aprobate sume pentru cheltuieli de investiţii. . Din bugetele aprobate pentru cheltuieli pentru investiţii totale, gradul de realizare a fost de doar 51,25%, în anul 2021", se indică în document.Nu s-au respectat prevederile legale privind inventarierea activelor, datoriilor și capitalurilor proprii:
- Nu au fost inventariate terenuri cu o suprafață totală de 120.548 mp legate de proiectul "Coridorul de expropriere al lucrării publice naționale - Amenajarea Hidroenergetică Rastolita", fiind identificată o discrepanța in valoare de 187 mii lei intre valoarea bunurilor din domeniul public și evidența extracontabilă a SPEEH Hidroelectrica SA.
- Creanțele și datoriile fiscale din perioada 2019-2021 nu au fost inventariate, neexistând o confirmare a soldurilor acestora evidențiate în contabilitate în sumă de 1.438 mii lei. În această situație poate apărea riscul prescrierii dreptului la acțiune privind recuperarea acestor creanțe.
Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului nu a fost actualizat cu valoarea bunurilor rezultate din investiții recepționate de societate, finanțate din fonduri publice, în valoare de 5.734 mii lei.
SPEEH Hidroelectrica SA a primit în concesiune bunuri proprietate publică a statului din domeniul producerii energiei electrice, pentru care, în perioada 2019-2021, a plătit o redevență în sumă de 13.276 mii lei.
"S-au constatat modificări în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, bunuri date în concesiune SPEEH Hidroelectrica SA, fără a fi aprobate în condiţiile legii, prin acte normative adoptate în acest sens, fiind identificate bunuri în valoare de 5.734 mii lei. Acestea reprezentau investiţii finalizate la Barajele Subcetate, Haţeg şi Gura Apelor, care nu au fost incluse în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; bunuri („Lac acumulare Drăgăneşti”, în suprafaţă de 1.095 ha, „Lac acumulare Vidra”, în suprafaţă de 1.240 ha, „Lac acumulare Izvorul Muntelui”, în suprafaţă de 3.040 ha) cu valoare „0” în contractul de concesiune, care nu au fost evaluate de la data înregistrării lor în Inventarul centralizat. Bunurile din domeniul public al statului care fac obiectul contractului de concesiune au fost evaluate la nivelul anului 2004, fără ca acestea să fie ulterior reevaluate", mai susține raportul Curții de Conturi.Raportul menționează și că pentru 20 de contracte-cadru de furnizare a energiei electrice la clienți finali încheiate între societate, în calitate de furnizor, și persoane juridice, în calitate de clienți non-casnici, societatea nu a respectat clauzele contractuale: nu a facturat lunar cantitățile de energie electrică livrate, cantitatea livrată fiind facturată ulterior consumului, după câteva luni sau nefacturată în condițiile în care, lunar, entitatea primea de la operatorii de distribuție situația consumurilor de energie electrică pe fiecare loc de consum.
"Astfel, s-a constatat faptul că o cantitate de 9.198.090,48 KWh de energie electrică livrată, în valoare de 8.074 mii lei, nu a fost facturată și TVA în valoare de 1.289 mii lei nu a fost înregistrată". preciza documentul.Companiei Hidroelectrica i se reproșează că nu a impus constituirea unor garanții financiare pentru clienții care au ajuns rău platnici; nu a solicitat operatorului de distribuție întreruperea alimentării cu energie electrică a clientului, în condițiile în care facturile nu au fost achitate la scadență. Această situație a dus la nerecuperarea contravalorii cantităților de energie electrică livrate, persoana juridică beneficiară intrând în insolvență/faliment; . nu a urmărit recuperarea contravalorii energiei electrice livrate, în sumă de 12.324 mii lei; . nu a calculat, înregistrat și recuperat penalități de întârziere conform contractului, pentru neplata la termen a facturilor de energie electrică emise.
"Aceste aspecte au condus la nerealizarea de către entitate a veniturilor, la termenele şi în cuantumul stabilit prin clauzele contractuale, neevidenţierea şi nerecuperarea penalităţilor de întârziere aferente debitelor neîncasate, cu consecinţe constând în nerecuperarea contravalorii cantităţilor de energie electrică furnizate şi în prejudicierea bugetului de stat cu valoarea TVA neevidenţiată şi neach