Uniunea Europeană a pus pe pauză "de facto" procesul de aderare a Georgiei, așa cum a fost anunțat marți de Pawel Herczynski, reprezentantul UE în Georgia. Acesta a precizat că blocul comunitar a oprit temporar 30 de milioane de euro ajutor militar destinat Georgiei, potrivit El Mundo, citat de Rador Radio România.
Aceasta reprezintă cea mai tensionată perioadă în relația dintre Bruxelles și Tbilisi din momentul în care parlamentul georgian a votat legea "Despre transparența influenței străine" la jumătatea lunii mai, provocând proteste ample în țară. Noua legislație obligă toate organizațiile care primesc peste 20% din finanțare externă să se declare ca agenți de influență străină sau vor fi supuși unor amenzi consistente. Criticii au comparat această lege cu cea privind "agenții străini" din Rusia, care a contribuit la diminuarea libertăţii societăţii civile rusești, relatează El Mundo citat de Rador Radio România.
Herczynski s-a exprimat sceptic cu privire la posibilitatea ca UE să inițieze discuțiile despre aderarea Georgiei în acest an și a afirmat că procesul este practic "în stand-by". "Este cu adevărat trist și dezamăgitor, deoarece în același timp facem progrese rapide cu alte țări candidate", a declarat Herczynski pentru Canalul 1 din Georgia.
Ambasadorul a adus în discuție faptul că liderii Uniunii Europene au decis să amâne procesul de aderare a Georgiei, după o întâlnire ce a avut loc la Bruxelles pe 27 iunie. "După cum știți, a doua zi după această decizie, Uniunea Europeană a început negocierile privind aderarea Ucrainei și a Moldovei", a completat ambasadorul, care speră "ca după alegerile [parlamentare] din Georgia, din octombrie, noul guvern, oricare ar fi acesta, ar putea începe din nou munca serioasă în vederea integrării în Uniunea Europeană."
În comunicatul emis pe data de 27 iunie, Consiliul European și-a exprimat "îngrijorarea serioasă cu privire la evenimentele recente din Georgia" și a catalogat noua lege ca fiind "o abatere de la pașii stabiliți (...) pentru acordarea statutului de candidat". Consiliul cere autorităților georgiene să-și clarifice intențiile și să inverseze direcția actualului curs de acțiune care periclitează drumul Georgiei spre UE, suspendând procesul de aderare", se spune în decizie. De asemenea, Consiliul European le-a cerut autorităţilor georgiene "să pună capăt înmulţirii actelor de intimidare, amenințărilor și atacurilor fizice împotriva reprezentanților societății civile, a liderilor politici, a activiștilor civili și a jurnaliștilor".
În centrul acestei noi legi se află omul de afaceri Bidzina Ivanişvili, care a acumulat miliarde în Rusia în anii 1990 și a condus Georgia din 2012, majoritatea timpului din culise prin intermediul partidului pe care l-a fondat, Visul Georgian. De-a lungul a 10 ani, Ivanişvili a menținut o relație echilibrată între Rusia și Occident. Anul trecut, acesta s-a răzgândit după ce a încercat să impună același regulament. Dar, în 2024, a decis să meargă până la capăt cu planurile sale, în ciuda protestelor masive și a conflictelor instituționale.
Pe data de 18 mai, legea care fusese aprobată de Parlament a fost respinsă de Salome Zurabişvili, președinta Georgiei pentru că "contrazice Constituția noastră și toate normele europene". Cu toate acestea guvernarea are o majoritate solidă iar pe 28 mai, Parlamentul georgian a votat pentru anularea acestui veto. Guvernul și opoziția își păstrează acum pozițiile înaintea alegerilor parlamentare din octombrie, în timp ce partidul de guvernământ își întărește retorica împotriva Occidentului. Statele Unite au impus restricții de viză pentru georgienii care sunt responsabili de legea agenților străini și își revizuiesc ajutorul financiar pentru Georgia, inclusiv ajutorul acordat forțelor armate.