Un clip video distribuit pe platforma tiktok de Andreea Crețulescu a stârnit neliniște printre români. Potrivit celebrei prezentatoare tv, noul Cod al Urbanismului, care se află în discuția Camerei Deputaților, ar putea să pericliteze dreptul la proprietate, asigurat de Constituția României. Acest fapt coroborează informațiile dezvăluite de echipa noastră editorială cu două săptămâni în urmă.
Se pare că problemele vizate au legatură cu mai multe aspecte ale construcțiilor, cele mai relevante fiind cele referitoare la respectarea proprietății private. Astfel, regulamentele actuale impun autorităților locale să creeze un Registru al spațiilor verzi ce aparțin domeniului public și care sunt deschise publicului indiferent de locul unde se află. Din nefericire, cel puțin în București - dar nu numai aici - Primaria nu a realizat un astfel de Registru. În plus, propunerile legislative în discuție includ prevederi extrem de riscante.
Riscurile implicite
Un avocat specializat în Dreptul proprietății ne-a elucidat riscurile pentru cetățenii români: „Dacă stai la casă și curtea ta este catalogată ca spațiu verde, ai obligaţia legală să permiți accesul publicului, ceea ce e absurd. Ca o analogie, pentru cei care stai la bloc, este ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, proprietarul fiind obligat să lase ușa descuiată permanent și eventual să asigure și întreținerea (săpun, hârtie igienică) pentru oricine de pe stradă. Nu e doar absurd, ci și neconstituțional.”
Spațiile verzi dintre blocuri
„O altă problemă asemănătoare este aceea a spațiilor verzi dintre blocuri”, a adaugat avocatul. „Majoritatea sunt terenuri nelocuite și aparțin în mod normal autorităților publice care, din păcate, nu le îngrijesc sau amenajează corespunzator deoarece acestea nu sunt listate în Registru al spațiilor verzi și majoritatea nu au copaci plantați pe ele. Un spațiu verde ar trebui să fie acoperit cu arbori sau arbusti deoarece iarba și gazonul sunt neutre din punct de vedere al mediului - producerea lor de oxigen este anulată de emisia de dioxid de carbon prin descompunere dat fiind ciclul lor scurt de viață. Cum majoritatea acestor terenuri sunt administrate la nivel local, este evident că nu se poate construi pe ele; totuși faptul că nu sunt incluse în inventar perpetuează lipsa responsabilității și comunitatea locală nu beneficiază în niciun fel.”
Mizele
O altă problemă cu implicații constituționale se referă la autorizarea construcțiilor. Un expert în urbanism ne-a explicat situația pornind de la prevederile aflate în discuție: „Se răspândește mult dezinformare pe tema autorizațiilor. Lucrez de 20 de ani în acest domeniu. ONG-urile susțin că prin menținerea valabilității certificatelor de urbanism și autorizațiilor emise pe baza documentațiilor PUZ anulate sau suspendate se legalizează furtul. De fapt, multe companii mari, serioase, internaționale, care au fost clienți ai mei, au părăsit deja România din cauza acestei incertitudini, lăsând cota de piață tocmai speculanților imobiliari care nu respectă oricum legea. Dacă există vreo vinovatie, ea aparţine autorităţii care a creat şi aprobat acele PUZ-uri. Nu este corect ca beneficiarii certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor să devină victimele colaterale ale incompetenţei administrative, mai ales că aplicarea retroactivitatii oricarui act normativ este neconstituţionala. Este ca și cum Statul ar veni astazi să încaseze un impozit retroactiv de 90% pe salariul oficial si legal al fiecărui cetățean, invocând că legea pe baza căreia a fost acordat a fost greșită. Ai moștenit un apartament într-un bloc construit între 1948 și 1989 și apare o lege care spune că trebuie confiscat pentru că pe atunci erau comuniștii la putere.”