Experții în domeniul securității cibernetice de la Consiliul Europei indică faptul că identificarea fermelor de boți reprezintă o provocare majoră, iar atacurile orchestrate de cei care le gestionează devin din ce în ce mai sofisticate.
În trecut, aceste grupuri de hackeri au avut ca ținte principale instituțiile guvernamentale, băncile, spitalele sau chiar campania de imunizare împotriva pandemiei. Însă, recent, acțiunile lor s-au orientat către obiective politice.
"Votul electronic, prin corespondență, trebuie supravegheat cu atenție", este avertismentul directorului diviziei de securitate din Bruxelles.Tal Hanan, un fost membru al forțelor speciale israeliene: "Avem mii și mii de profile și fiecare acționează pe mai multe paliere: Facebook, Instagram, Twitter, YouTube și Telegram. Orice vrei".
Reporter: De unde luați imaginile pentru profile? Tal Hanan: Nu am de gând să-ți spun, s-ar putea să fiu nevoit să te ucid mai târziu și nu vreau. Și să-ți îngrop trupul în nisip".Fermele de boți au apărut și în România
Dispunând de o forță formată din peste 30.000 de roboți, Hanan se mândrește în fața unor reporteri care s-au prezentat ca fiind potențiali clienți cu faptul că poate compromite adrese de email și poate genera profiluri care par autentice pe rețelele sociale. Scopul final este manipularea percepției utilizatorilor. Fermele de boți au făcut apariția și în România în ultimii ani.
"Sunt de două tipuri: ferme cu utilizatori reali și ferme cu boți cibernetici care imită un comportament uman, dar îți dai seama că nu e real pentru că nu au activitate, poze sau postări. Sunt folosiți să crească vizibilitatea unor conturi sau în scopuri politice acei postaci care atacă un candidat", explică Alexandru Negrea, consultant social media.Și rețeaua israelianului Hanan ar fi avut clienți din sfera politică
Reporterii de la The Guardian afirmă că, în 2015, această rețea a fost implicată în alegerile prezidențiale din Nigeria, iar pentru astfel de intervenții Hanan ar fi primit între 6 și 15 milioane de euro.
Ministrul Digitalizării asigură că dacă vor fi identificate astfel de ferme pe teritoriul României, acestea vor fi desființate. Totuși, experții subliniază dificultatea aproape insurmontabilă de a identifica persoanele care se află în spatele fermelor de boți.