Vineri, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat ca fiind "clar neadmisibilă" acțiunea de anulare introdusă de europarlamentarul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE în legătură cu refuzul aderării României la Schengen. CJUE a decis, de asemenea, că nu are competența să se pronunțe în acest caz, potrivit deciziei publicate pe site-ul CJUE.
Conform jurisprudenței stabilite referitoare la admisibilitatea acțiunilor de anulare, actele care stabilesc definitiv poziția unei instituții la finalul unei proceduri administrative și care au ca scop producerea unor efecte juridice obligatorii sunt considerate acte atacabile în conformitate cu articolul 263 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), reamintește CJUE.
Finalizarea procedurilor de evaluare Schengen și verificarea criteriilor pentru aderarea la acest spațiu de liberă circulație, deja realizată în 2011 pentru România, reprezintă doar o etapă a procesului care trebuie să fie urmată de o consultare a Parlamentului European și apoi o decizie a Consiliului UE privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în România.
Oricum, o astfel de decizie poate fi luată doar în unanimitate de către statele membre în Consiliul UE, iar finalizarea etapelor preliminare ale procesului nu implică faptul că Consiliul European nu mai trebuie să adopte o decizie în unanimitate, o decizie care nu are un termen limită, subliniază CJUE. Prin urmare, nerespectarea proiectului supus la vot în cadrul Consiliului Justiției și Afacerilor Interne (JAI) din 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil, conform articolului 263 din TFUE, a decis instanța europeană, declarând astfel "clar neadmisibilă" acțiunea depusă de Eugen Tomac.În plus față de această acțiune, europarlamentarul român a solicitat instanței europene să-i recunoască statutul de reclamant privilegiat, adică dreptul europarlamentarilor de a contesta la CJUE actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE și Comisia Europeană. În decizia sa, CJUE menționează că acest statut nu poate fi acordat reclamantului, pentru că conform articolului 263 din TFUE este recunoscut doar pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană.
CJUE indică în aceeași decizie că nu are autoritatea de a impune niciunui dintre acești reclamanți privilegiați un termen limită pentru a contesta decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când Consiliul UE a respins aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen deoarece nu s-a realizat unanimitatea, Austria și Olanda votând împotrivă.
Eugen Tomac a anunțat în februarie că va iniția o acțiune de anulare la CJUE împotriva acestei decizii, considerând că dacă instanța va anula această decizie, un nou vot asupra aceleiași decizii nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic - prin urmare, unul pozitiv - având în vedere faptul că România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen. Conform interpretării pe care europarlamentarul român a dat-o articolului 4 alin. (2) din Tratatul de aderare, "Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă" dacă evaluarea a fost favorabilă. Totuși, CJUE a apreciat în decizia sa de vineri că o astfel de evaluare favorabilă nu obligă Consiliul UE să voteze în favoarea unei decizii politice care poate fi luată doar în unanimitate.