BNR ia atitudine în urma recentelor anunțuri de creșteri ale prețurilor din România. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), a precizat marţi că scopul principal al Băncii Centrale este atât în trecut, cât şi în viitor, diminuarea inflaţiei fără a provoca recesiune în ţară. Acesta a accentuat că un prim obiectiv se referă la stabilitatea preţurilor.
"Vom avea ca priorități pentru perioada următoare mai întâi obiectivul stipulat de lege și acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor reprezintă cel mai valoros bun public pe care o bancă centrală îl poate oferi societăţii. Este cunoscut faptul că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, pentru noi 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia evoluează mai bine și sunt șanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară și o creştere economică durabilă pe termen lung. Vom încerca, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să punem în pericol stabilitatea financiară. Mult timp s-a considerat că asigurarea stabilititāții financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 - 2009 a arătat că această teorie nu este corectă", a afirmat Mugur Isărescu în cadrul audierilor din Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe.
Isărescu a menționat că băncile centrale - chiar dacă nu prevăd explicit stabilitatea financiară -, conform legilor, cutumei europene, cutumei din România şi legislației ulterioare apărute, au ca obiectiv secundar și stabilitatea financiară. "La noi este garantată de comitetul de risc sistemic aprobat prin lege de Parlament", a declarat Isărescu.
Acesta a subliniat că BNR are în vedere să asigure stabilitatea preţurilor, deci și stabilitatea financiară, fără a descuraja creşterea economică.
"Dorim să asigurăm stabilitatea preţurilor, deci și stabilitatea financiară, păstrând sau nu descurajând creşterea economică. Aici lucrurile pot fi ușor conflictuale, adeseori atât în teoria economicǎ cât și în practicǎ s-a dovedit că stabilizarea prețurilor nu poate fi realizată ușor, mai ales la anumite niveluri, fărǎ o încetinire remarcabilǎ semnificativǎ a creșterii economice. Unii vorbesc chiar de recesiune. Noi am încercat să combinăm aceste aspecte într-un mod pozitiv, adică să reducem inflaţia fără să generăm recesiune și în ultimii ani am reușit, cel puțin parțial. Este esențial pentru BNR, dar și pentru România să scǎdem inflația fǎrǎ sǎ provocǎm recesiune, deoarece situația fiscal-bugetară a României este de așa natură încât o recesiune și o încetinire a creșterii economice, dar mai ales o recesiune, ar agrava și mai mult situația fiscal-bugetară", a explicat oficialul BNR.
Acesta a menţionat că în momentul actual "principalul dezechilibru din România - financiar şi economic - este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern - undeva între 6 şi 8%".
"Ne straduim sa reducem inflatia fara sa generam recesiune in Romania, acesta fiind obiectivul urmarit si in trecut si pe care il vom avea in vedere si in viitor, evident raportand Parlamentului si publicului prin rapoartele trimestriale privind inflatia si situatia economica din tara. (...) BNR nu poate primi instructiuni in elaborarea politicii monetare, isi urmareste obiectivul principal. Dar asta nu inseamna ca traim izolati intr-un turn de fildes si nu dialogam. Eficienta finala a politicilor economice, cu denumirea putin poetica "mixul de politici economice" (...) poate fi optimizata prin negocieri, dar obiectivul nostru ramane stabilitatea preturilor. Ne propunem sa colaboram cu Guvernul, fara sa punem in pericol atingerea obiectivului nostru principal", a subliniat Isarescu.
Guvernatorul BNR a estimat ca in perioada urmatoare inflatia se va stabiliza in jur de 2,5%, plus/minus un procent.
"Presupunem ca in urmatoarele 12-16 luni, inflatia se va stabiliza in marjele stabilite prin politica BNR - 2,5% este tinta noastra, plus/minus 1%. Evident ca inflatia depinde de foarte multi factori. (...) In reducerea inflatiei spre 6, acum la 5% si probabil in toamna aceasta sub 5%, am intampinat insa o rezistenta mai mare. Sa spunem ca inflatia din Romania a fost mai tenace. Principalii factori care contribuie la acest lucru sunt legati de cresterea veniturilor peste productivitate. Banca Nationala nu este impotriva cresterii veniturilor, acesta este scopul cresterii economice, dar trebuie o corelare cu cresterea productivitatii, altfel diferentialul (...) merge fie deficit extern, cerere excedentara, fie in inflatie mai mare, fie in ambele si pericolul care este o spirala preturi-salarii. (...) Eu sper ca in urmatoarele opt luni, influenta se va duce spre obiectivul de 2,5% plus-minus un procent", a transmis guvernatorul BNR.