Criza de Covid-19 a reprezentat cea mai severă manifestare a bolilor infecțioase din istoria recentă, provocând decesul a de două ori mai multor persoane în Statele Unite comparativ cu pandemia de gripă din 1918. Dar care este motivul pentru care pandemiile par să revină în atenție? Experții consideră că impactul pe care populația îl are asupra planetei contribuie semnificativ la acest fenomen, conform News.ro.
Pandemiile – răspândirea globală a bolilor infecţioasePandemiile par să se întoarcă în actualitate. În Evul Mediu am avut Moartea Neagră (ciuma), iar după primul război mondial am avut gripa spaniolă. Zeci de milioane de oameni au murit din cauza acestor boli.
Ulterior, ştiinţa a început să preia controlul, vaccinarea eradicând variola şi poliomielita aproape complet. Antibioticele au devenit disponibile pentru a trata infecţiile bacteriene şi, mai recent, au apărut și antiviralele.
Dar în ultimii ani și decenii pandemiile par să revină. În anii 1980, am avut HIV/SIDA, apoi mai multe pandemii de gripă, SARS și acum Covid-19. Da, specialiştii spun că această boală încă nu s-a terminat.
Aşadar, de ce se întâmplă acest lucru și putem face ceva pentru a evita viitoarele pandemii? Într-un articol publicat în The Conversation, pe 25 septembrie, un grup de specialişti din cadrul Şcolii de Sănătate Publică a Universităţii din Adelaide, Australia, oferă câteva posibile explicaţii.
Ecosisteme dezechilibrateEcosistemele sănătoase și stabile furnizează servicii care ne menţin sănătoşi, cum ar fi aprovizionarea cu alimente și apă curată, producerea de oxigen și punerea la dispoziție a spaţiilor verzi pentru recreere și bunăstare.
Un alt serviciu esenţial oferit de ecosisteme este reglementarea bolilor. Atunci când natura este în echilibru – cu prădători care controlează populaţiile de ierbivore şi ierbivore care controlează creşterea plantelor – este mai dificil ca agenţii patogeni să apară într-un mod care să provoace pandemii.
Dar atunci când activităţile umane perturbă și dezechilibrează ecosistemele – cum ar fi prin intermediul schimbările climatice sau al pierderii biodiversității – lucrurile merg prost.
De exemplu, schimbările climatice afectează numărul și distribuția plantelor și animalelor. Pe măsură ce planeta se încălzeşte, țânțarii purtători de boli se pot muta de la tropice în zonele cu clime temperate și pot infecta mai mulţi oameni în lunile care în mod normal sunt lipsite de boli.
Cercetătorii au studiat relaţia dintre condiţiile meteorologice și transmiterea febrei dengue în China, iar constatările susţin aceeaşi concluzie la care au ajuns multe alte studii: este probabil ca schimbările climatice să expună mai mulţi oameni riscului de a se îmbolnăvi de febra denga.
Covid-19 nu a fost prima pandemie și este puţin probabil să fie ultima, avertizează experţii în sănătate
Pierderea biodiversității poate avea efecte similare prin perturbarea lanțurilor alimentare. În prima jumătate a secolului al XX-lea, când fermierii au defrişat pădurile din America de Sud pentru a lăsa vitele să pască, micuţii lilieci-vampir, care trăiesc în păduri și se hrănesc cu sânge, au avut brusc la dispoziţie o mulţime de animale sedentare mari de care să se hranească.
În timp ce liliecii-vampiri fuseseră ținuți în frâu de disponibilitatea limitată a hranei și de prezența prădătorilor în ecosistemul echilibrat al pădurilor, numărul acestei specii a explodat în America de Sud.
Acești lilieci sunt purtători ai virusului turbării, care provoacă infecţii cerebrale letale la persoanele mușcate. Deși numărul de decese cauzate de rabia transmisă de lilieci a scăzut dramatic în prezent datorită programelor de vaccinare din America de Sud, rabia cauzată de mușcăturile altor animale reprezintă încă o amenințare globală.
Pe măsură ce dezvoltarea urbană și agricolă afectează ecosistemele naturale, oamenii și animalele domestice au din ce în ce mai multe oportunitati de a se infecta cu agenți patogeni care, în mod normal, ar fi prezenți doar la animalele sălbatice – în special atunci când oamenii vânează și mânâncă animale sălbatice.
Virusul HIV, de exemplu, a pǎtruns pentru prima datǎ în populațiile umane prin intermediul maimuțelor care au fost sacrificate pentru hranǎ în Africa și apoi s-a rǎspândit la nivel mondial prin intermediul cǎlǎtoriilor și comerțului.
Între timp, se crede că liliecii sunt rezervorul inițial al virusului care a cauzat pandemia Covid-19, care a ucis peste 7 milioane de oameni până în prezent.
Schimbările climatice pot afecta distribuția animalelor purtătoare de boli, cum ar fi țânțarii.
În cele din urmă, pandemiile vor continua să apară până când nu vom aborda eficient impactul nesustenabil pe care oamenii îl exercită asupra planetei.
Identificarea cauzelor principaleFactori precum schimbările climatice, pierderea biodiversitǎții și alte provocǎri globale sunt cauza ultimǎ (la nivel înalt) a pandemiilor. În același timp, contactul crescut între oameni, animale domestice și animale sălbatice este cauza proximǎ (imediatǎ).
În cazul HIV, în timp ce contactul direct cu sângele infectat al maimuţelor a fost cauza imediată, maimuţele au fost sacrificate doar pentru că un număr mare de oameni foarte săraci sufereau de foame – o cauză finală.
Distincţia dintre cauzele ultime și cauzele apropiate este importantă, deoarece adesea sunt adresate doar cauzele apropiate.
De exemplu, oamenii pot fuma din cauza stresului sau a presiunii sociale (cauze finale ale apariției cancerului pulmonar), dar toxinele din fum sunt cele care provoacǎ cancerul (cauzǎ imediatǎ).
În general, serviciile de sănătate sunt preocupate doar de a împiedica populaţia să fumeze – și de tratarea bolilor care rezultă – nu și de eliminarea factorilor care îi determină să fumeze.
În mod similar, se abordează pandemiile prin izolări, purtarea de măști, distanțarea socială și vaccinări – toate măsurile care încearcǎ sǎ opreascǎ rǎspândirea virusului, dar se acordǎ mai puținǎ atenție abordǎrii cauzelor finale ale pandemiilor – poate pânȃ foarte recent.
Adesea sunt tratate cauzele apropiate ale bolii, dar nu și cauzele ultime.
O abordare a sănătăţii la nivel planetarExistă o conștientizare crescândå a importanței adoptãrii unei abordãri de tip „sãnãtate planetarã” pentru îmbunãtåțirea sãnãtåții umane.
Acest concept se bazează pe înțelegerea faptului că sănătatea umană și civilizația umană depind de sistemele naturale înfloritoare și de administrarea înțeleaptǎ a acestor sisteme naturale.
Prin această abordare, factorii determinanți finali, precum schimbările climatice și pierderea biodiversității, ar fi prioritari în prevenirea viitoarelor pandemii, în paralel cu colaborarea cu experți din multe discipline diferite pentru a aborda cauzele apropiate, reducând astfel riscul general.
Abordarea sănătății planetare are avantajul de a îmbunǎtǎți simultan atât sǎnǎtatea mediului, cât și sǎnǎtatea umanǎ.
Un fapt încurajator ar fi o creștere a gradului de adoptare a predãrii conceptelor de sãnãtate planetarã în cadrul științelor mediului, știinţelor umaniste și știinţelor sãnãtåții în multe universitãți.
Având în vedere că schimbările climatice, pierderea biodiversității, deplasarea populației, cǎlǎtoriile și comerțul continuă să crească riscul de izbucnire a bolilor, este esențial ca administratorii planetei din viitor să înțeleagă mai bine cum să abordeze cauzele ultime care generează pandemiile.
„Prima boală care m-a speriat”: Ce au învǎțat medicii de la Covid-19 în timp ce se pregǎtesc pentru urmãtoarea pandemie
Pandemia de Covid-19 a fost cea mai gravă epidemie de boli infecţioase din istoria recentă, ucigând de două ori mai mulţi oameni în Statele Unite decât pandemia de gripă din 1918.
De la sfârșitul pandemiei, mulți medici spun că nu s-au simțit atât de vulnerabili în fața problemelor de sănătate în cariera lor așa cum au resimțit pandemia de Covid-19. Unii specialiști au lucrat în medii infecțioase, tratând, de exemplu, pacienți cu HIV/SIDA, în anii când nu se știau prea multe despre aceastā boalā.
Este și cazul dr. Faith Coleman, director al programelor de promovare a sănătåții femeilor și cop