Recomandările pentru un somn sănătos indică o perioadă de șapte până la nouă ore pe noapte, dar aproape o treime dintre americani dorm mai puțin decât durata minimă sugerată. În mod frecvent, femeile au impresia că nu se odihnesc suficient în comparație cu bărbații.
Un studiu recent efectuat de Universitatea Columbia a descoperit că reducerea timpului de somn cu doar 90 de minute pe parcursul a șase săptămâni a determinat creșterea rezistenței la insulină la femeile care obișnuiau să doarmă suficient.
Efectul a fost și mai puternic la femeile postmenopauzale.
Aceste descoperiri sunt primele care demonstrează că un deficit ușor de somn, menținut pe o perioadă extinsă de timp, cauzează modificări în organism care amplifică riscul apariției diabetului la femei.
Studiile anterioare care au evidențiat impactul negativ asupra sensibilității la insulină s-au axat în principal pe bărbați și au investigat efectele unei privațiuni severe de somn pe o durată scurtă.Femeile și somnul
Noul studiu s-a concentrat mai mult pe femei, dat fiind că cercetările sugerează că un somn insuficient poate avea un impact mai mare asupra sănătății cardiometabolice a femeilor decât a bărbaților.
„De-a lungul vieţii, femeile se confruntă cu multe schimbări în obiceiurile lor de somn din cauza naşterii, creşterii copiilor şi menopauzei”, spune conducătorul studiului, Marie-Pierre St-Onge, profesor de medicină nutriţională şi director al Centrului de excelenţă pentru somn şi cercetare circadiană de la Columbia University.
A studia impactul asupra sănătății al unei privațiuni cronice de somn este o provocare. Unele studii efectuate în laborator au arătat că o perioadă scurtă de lipsa totala sau parțiala a somnului afectează metabolismul glucozei. Dar aceste studii nu reflecta experiența tipică a unei lipse ușoare de somn pe termen lung.Modelul studiului
Pentru a evalua efectele unei privațiuni ușoare și cronice de somn, cercetatorii au recrutat 38 de femei sănatoase, inclusiv 11 femei postmenopauzale, care obisnuiau sa doarma cel putin sapte ore pe noapte.
În cadrul acestui studiu, participantele au fost supuse la doua etape ale experimentului într-o ordine aleatorie.
Într-o etapa, li s-a cerut să își păstreze obiceiul de somn adecvat; în cealaltă, li s-a cerut să își amâne momentul de culcare cu o oră și jumătate, reducând astfel durata totala a somnului la aproximativ șase ore.
Fiecare dintre aceste etape a durat șase săptămâni.
Incredibil, toți participanții au reușit să își scurteze timpul de odihnă nocturnă în timpul etapei dificile de șase săptămâni de restricție a somnului.
Adherența la programul de somn a fost evaluată cu ajutorul unor dispozitive portabile.
Pe tot parcursul studiului, cercetatorii au monitorizat insulina, glucoza și grăsimea corporală.Rezultatele studiului
Studiul a descoperit că reducerea timpului de somn cu 90 de minute pe parcursul a șase săptămâni a crescut nivelul insulinei postprandiale cu peste 12% în general și cu peste 15% la femeile premenopauzale.
Rezistența la insulină a crescut cu aproape 15% în general și cu peste 20% la femeile postmenopauzale.
Nivelurile medii ale glucozei din sânge au rămas stabile pentru toate participantele pe durata studiului.„Pe o perioadă mai lungă de timp, stresul continuu asupra celulelor producătoare de insulină ar putea provoca eșecul acestora, ducând în cele din urmă la apariția diabetului zaharat de tip 2″, explică prof. St-Onge.
Deși acumularea grăsimii abdominale este un factor important al rezistenței la insulină, cercetatorii au descoperit că efectele pierderii somnului asupra rezistenței la insulină nu se datorează creșterii grăsimii.
Cercetatorii spun că aceste rezultate, obținute independent de orice modificari ale grăsimii corporale, care este un factor de risc cunoscut pentru diabetul zaharat de tip 2, demonstrează impactul reducerii ușoare a somnului asupra celulelor producatoare de insulină și a metabolismului.
Concluzia este că obținerea unui somn adecvat în fiecare noapte poate duce la un control mai bun al glicemiei și la reducerea riscului de diabet de tip 2, în special în rândul femeilor postmenopauzale.Urmatorii pași
In ultimii ani, studiile epidemiologice au sugerat că persoanele cu variații ale duratei somnului dintr-o zi in alta au un risc mai mare să dezvolte diabet.
Echipa de cercetare intenționează să investigheze dacă stabilizarea ritmului de somn la persoanele cu program de somn neregulat îmbunătățește controlul glicemiei.
Studiile viitoare vor analiza dacă restabilirea unui somn adecvat pentru persoanele care în mod obișnuit nu dorm suficient poate îmbunătăți metabolismul glucozei.