Pe data de 24 noiembrie, duminică viitoare, cetățenii României vor participa la Primul tur al alegerilor prezidențiale. Lupta pentru Locul II este intensă între candidații PNL, AUR și USR. Premierul Marcel Ciolacu, reprezentantul PSD, pare să aibă deja asigurat Locul I.
Sondajele realizate de studenții SNSPA sub îndrumarea Profesorului Cătălin Stoica au fost analizate și concluziile lor sunt prezentate mai jos. Este esențial și util să se citească și analiza datelor agregate din sondaje.
”ESTIMĂRI SCORURI PENTRU CANDIDAȚII AFLAȚI ÎN SONDAJE PE PRIMELE 5 LOCURI(18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024): Marcel Ciolacu = 27,20% George Simion = 17,95% Nicolae Ciucă = 14,36% Elena Lasconi = 13,65% Mircea Geoană = 11,21%” ESTIMĂRI ACTUALIZATE ALE SCORURILOR DIN ȚARĂ LA PREZIDENȚIALE
În urmă cu aproximativ două săptămâni, au fost postate o serie de estimări ale scorurilor pentru primul tur al prezidențialelor. Acestea sunt monitorizate în colaborare cu studenții și studentele de la cursul „Metodologia anchetei sociologice și a sondajelor de opinie”. Datele publice ale acestor sondaje sunt introduse de studenți, iar eu încerc să dezvolt o metodă pentru recalcularea scorurilor candidaților luând în considerare (a) experiența institutelor de sondare; (b) metoda de intervievare (față-în-față, telefonic sau online); (c) perioada rămasă până la alegeri.
De atunci, au fost publicate alte 9 sondaje (de două ori mai multe decât inițial) și am încercat să recalibrez metoda de estimare a scorurilor pentru a îmbunătăți calitatea estimărilor. Am testat alte formule de ponderare folosind aceiași factori (experiența institutului, metoda și perioada realizării sondajului) și vreau să vă prezentăm rezultatele.
PRECIZĂRI IMPORTANTE:Bazez pe datele unor sondaje așa cum au fost făcute publice. Se presupune că în unele cazuri, candidații sau partidele lor dau în presă date „coafate” astfel încât să nu demotiveze susținătorii și să-i asigure pe sponsori că donațiile lor (legal, dar de cele mai multe ori ilegal) au produs rezultate. Plec de la premisa că acest lucru nu s-a întâmplat.
Presupun că cifrele din presă reflectă datele unor sondaje efectuate cu adevărat și că nu sunt inventate sau introduse într-un Excel cu grafice și apoi difuzate prin mass-media cu pretenția că au în spate un sondaj real (când, de fapt, acesta nu a fost realizat).
Lăsând deoparte distorsiunile intenționate (și neetice), sondajele de opinie pot „greși” din motive legate de logica cercetării sociale. În prezentarea sondajelor pentru alegerile din SUA, The New York Times își avertiza cititorii că este normal ca sondajele să greșească. Doar noi cerem de la sondaje PRE-ELECTORALE o precizie mai mare decât măsurarea cu șublerul. Până și șublerele au o marjă de eroare (toleranța măsurării). Sondajele (cercetările selective, adică cercetările care operează cu o selecție/felie dintr-o populație) produc rezultate care pot fi extrapolate cu o anumită marjă de eroare asumată (+/-3%, în general), la un anumit nivel de încredere (de obicei, 95%). Lucrăm cu probabilități, nu cu certitudini; numai idioții au certitudini.
Rezultatele agregărilor mele nu pot fi mai bune decât materia primă (sondajele) pe care m-am bazat. În cele din urmă, cum se spune: gunoi bagi, gunoi iese (garbage in, garbage out, în engleză). Sau: „Am lucrat cu materialul clientului”.
Agregările mele pot fi influențate de așa-numitul efect al comportamentului de turmă al institutelor de sondare. Acest efect (herding effect) a fost discutat de celebrul statistician american Nate Silver cu ocazia alegerilor din SUA.(* El se referă la tendința institutelor de sondare de a publica rezultate care sunt similare cu cele ale altor institute; sondajele ale căror estimări diferă de ceea ce a apărut deja în spațiul public, chiar dacă ar putea să fie corecte, sunt de obicei ascunse (nu sunt făcute publice) sau modelele estimative sunt prelucrate până când se apropie de cele ale altor sondaje făcute publice, mai ales din punctul de vedere al predicțiilor privind participarea la vot. Aceasta se datorează incertitudinii inerente în cercetarea socială. Când un sondaj are rezultate care diferă de modelul majorității celorlalte sondaje realizate de competitori, apare îndoiala: Dacă am greșit noi? Presupunând că acest comportament al turmei institutelor de sondare este prezent și în acest caz, atunci este posibil ca o agregare a datelor folosind media aritmetică simplă a estimărilor să fie la fel de „exactă” ca cea propusă de mine (dar posibil diferită de ceea ce se va întâmpla în realitate la urne).
Estimările din sondajele pe care le-am inclus în analiză pot fi și sunt afectate de o serie de alte distorsiuni. Unul dintre ele este efectul spiralei tăcerii, identificat și teoretizat de Elisabeth Noelle-Neumann încă din anii ’70: tendința oamenilor de a-și ascunde opiniile (intențiile de vot) dacă le percep ca fiind minoritare, din teama de izolare sau dezaprobare socială. Este foarte probabil ca acest efect să fi fost mai mare în cazul Dianei Șoșoacă, dar ea nu mai concurează. Este posibil ca acesta să fie prezent cel puțin în cazul unui candidat rămas în cursă, dar amploarea lui să fie relativ redusată.
SĂ NU IGNORĂM DIASPORA:Modelele propuse se bazează pe sondaje ale căror reprezentativitate se referă la situația VOTULUI DIN ȚARĂ. Nu există sondaje care să fi fost realizate în diaspora sau care să includă estimările modului în care votul diasporei va influența scorurile finale. Este posibil ca în seara primului tur, exit poll-urile să arate o aproape egalitate între acei candidați care se vor situa pe locurile 2 și 3. Diferența o vor face voturile care vor veni din străinătate. Aici aveți libertatea de a specula. Ați putea lua în considerare performanțele de la alegerile europarlamentare ale unor partide politice; aici pare-se că AUR poate produce surprize mai ales în condițiile în care PNL-ul pare să fi renunțat la diaspora; nu a reușit nici sa depună liste de candidați pentru Camera Deputaților în diaspora la alegerile parlamentare. Prin urmare, orice comparații cu modelul meu se vor putea face luând în considerare doar scorurile oficiale DIN ȚARĂ.
RECAPITULARE:Comparativ cu estimările de acum aproximativ două săptămâni, cele prezentate mai jos diferă pentru că:
(a) acum am luat în calcul 18 sondaje față de 9 sondaje de acum două săptămâni; atunci, data celui mai recent sondaj era la sfârșitul lunii octombrie; (b) între timp, în țară, scorurile unor candidați au crescut, ale altora au scăzut, iar unii dintre aceștia s-au desprins ca lideri; (c) implicit și șansele sau probabilitățile unora de a intra în turul al doilea s-au schimbat într-o anumită măsură; spre exemplu, acum două săptămâni, când cel mai recent sondaj luat în calcul fusese terminat cu 23 de zile înainte de data alegerilor, probabilitățile unor candidați de a intra în turul 2 erau altele, calculate conform analizei tendințelor de până atunci; în perioada ulterioară, lucrurile s-au schimbat: un candidat din plutonul secund pare a se fi desprins de restul, ceea ce a dus la creșterea șanselor acestuia de a intra în finală, comparativ cu șansele celui care atunci era pe locul al treilea. Am avertizat în postarea de atunci că cifrele se pot și se vor schimba. (d) ierarhia a rămas însă aceeași ca acum două săptămâni; (e) am regândit formula de ponderare după multiple modelări, motiv pentru care scorurile PONDERATE diferă de cele anterioare, dar repetăm că ierarhia este aceeași; (f) ca regulă generală, pe măsură ce ne apropiem de data alegerilor, teoretic estimările din sondajele pre-electorale ar trebui să fie mai apropiate de realitate, toți ceilalți factori fiind egali. (g) Atât estimarea anterioară cât și cea actual vizează doar voturile din țară, fără străinătate.Pot estimările din sondaje (și implicit cele făcute de mine) să difere de ceea ce va fi duminica viitoare la urne? Da, pentru următoarele motive: 1) lucrăm cu probabilități, nu cu certitudini; 2) rezultatele oricărui sondaj de opinie și teoria statistică își asumă că estimările au anumite marje de eroare (nu facem recensământ, chiar dacă statul român are probleme în realizarea recensământurilor sau a cercetărilor exhaustive; Imperiul Roman avea probabil o evidență mai exactă a cetățenilor săi decât are statul român în secolul XXI); 3) datele celui mai recent sondaj inclus în analiză au fost colectate cu 11 zile înainte de data alegerilor; 4) zilele rămase până la alegeri pot aduce surprize (de exemplu, scandaluri, dezvăluiri, cu potențiale efecte negative asupra unor candidați); 5) rezultatele primului tur vor depinde de rata de participare la vot și mobilizarea in