HUB PRESS

s e î n c a r c ă

Celebrarea zilei de 15 noiembrie: Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ și Sfinții Mucenici și Mărturisitori Gurie, Samona și Aviv diaconul - Începerea Postului Nașterii Domnului

Celebrarea zilei de 15 noiembrie: Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ și Sfinții Mucenici și Mărturisitori Gurie, Samona și Aviv diaconul - Începerea Postului Nașterii Domnului
Sursă foto: Agerpres

Comemorările zilei de 15 noiembrie - Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ; Sfinții Mucenici și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul - Debutul Postului Nașterii Domnului

Ortodoxe

Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ; Sfinții Mucenici și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul (Debutul Postului Nașterii Domnului)

Greco-catolice

Sfinții mucenici Gurie, Samona și Aviv. Începutul Postului Nașterii Domnului

Romano-catolice

Sfânții Albert cel Mare, episcop învățat; Leopold al III-lea


Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ este comemorat în calendarul ortodox pe data de 15 noiembrie. S-a născut la 21 decembrie 1722, în oraşul Poltava, provenind dintr-o familie străveche de preoţi. Bunica sa şi sora mamei sale au ales viaţa monahală. La botez a primit numele de Petru, după mitropolitul moldovean Petru Movilă al Kievului, care este comemorat la 21 decembrie, ziua naşterii Sfântului Cuvios Paisie. Tatăl său, Ioan, era preot al catedralei din Poltava, iar mama sa, Irina, se ocupa de educația celor doisprezece copii, fericitul Paisie fiind al unsprezecelea. Educaţia sa a fost realizată la Academia teologică din Kiev, fondată de mitropolitul Petru Movilă. A îmbrăţişat viaţa monahală la Mănăstirea Medvedeschi, unde a primit numele de Platon ca rasofor. Însă nu și-a găsit liniștea în mănăstirile ucrainene, astfel că s-a mutat în Moldova și s-a stabilit la Schitul Trestieni-Râmnicul Sărat, apoi la Cârnul, pe valea Buzăului. După patru ani petrecuţi în mănăstirile moldovenești, a plecat la Sfântul Munte Athos, unde a trăit o vreme în singuraticie lângă Mânastirea Pantocrator. La Athos a fost hirotonisit ieromonah sub numele de Paisie și a format o obște de 64 de monahi la Schitul Sfântul Ilie. Stareţul Paisie s-a întors în Moldova dupa șaptesprezece ani petrecuți pe Athos împreună cu toți ucenicii săi și s-au stabilit la Mânastirea Dragomirna. Aici au petrecut 12 ani timp în care obștea monahală a crescut la 350 de călugări. La Dragomirna, Cuviosul Paisie se ocupa nu doar de conducerea soborului, ci și de traducerea textelor patristice. În perioada iernii, când toți călugării se adunau în mânastire, în fiecare seară, cu excepția sărbătorilor, starețul citea din învățăturile Sfinților Părinți. Frații se adunau la trapeză, aprindeau lumânările și apoi venea Cuviosul Paisie care citea un cuvânt de învăţatură și explica pe înţelesul tuturor semnificația acestuia. În mânastire erau călugari moldoveni, slavi și greci. Din acest motiv, era necesar ca el să citească într-o seară în limba română iar în cealaltă seară în limba slavonǎ sau greacǎ. Aceste lecturi din tezaurul patristic erau realizate de la începutul postului Craciunului pânǎ in sâmbǎta Sfântului Lazăr. Sfântul Paisie le dadea sfaturi paterne tuturor celor din obşte: "Fraţilor, mai întâi de toate se cuvine vouǎ sǎ vǎ apropiaţi de Domnul cu credinţǎ tare şi cu iubire fierbinte sǎ vǎ lepǎdaţi hotǎrât de toate plǎcerile veacului acestuia, de voinţa voastră, de cugetul inimii voastre şi să fiţi săraci cu duhul şi cu trupul. Numai atunci, prin harul lui Hristos, se va aprinde în voi sfânta râvnă". (Vieţile Sfinţilor) În altă ocazie Cuviosul Paisie le spunea: "După măsura ostenelilor voastre, cu timpul veţi dobândi lacrimi şi plâns cu nădejde, spre mângâierea sufletului. Se va ivi în voi râvna fierbinte de a trăi după poruncile Domnului şi veţi câştiga smerenie şi răbdare, milă şi iubire către toţi, iar mai ales către cei nedreptǎţiţi, către bolnavi şi bǎtrâni". (Vieţile Sfinţilor) În toamna anului 1775 a fost nevoit să se retragă la Mânastirea Secu împreunã cu 200 de monahi din cauza ocupãrii Bucovinei de cãtre austrieci. Aici s-a nevoit patru ani continuând aceeaşi rânduialã de viațã monahalã din Sfântul Munte Athos ca și la Dragomirna. În 1779 s-a mutat la Mânastirea Neamț cu o mare parte din obştea de la Secu ca stareţ peste ambele obşti unificând astfel cele două mânăstiri sub povățuirea unui singur stareț. La Mânastirea Neamț a realizat numeroase traduceri din operele Sfinţilor Pãrinţi, a organizat obştea dupã rânduiala din Athos, a format un sobor de aproape o mie de cãlugãri, a învățat pe mulți ucenici să practice rugăciunea lui Iisus. La Neamț activitãtile sale literare au atins apogeul. A fondat o întreagă școală pentru formarea de traducǎtori scriitori și corectori de cărți. Manuscrisele patristice au umplut biblioteca mânǎstirii și erau rǎspândite prin numeroase alte mânǎstiri din țarǎ și strǎinǎtate: "Astfel Neamțu devine centrul și fâclia monahismului ortodox și școala vieţii sihǎstrești și a culturii duhovnicești pentru tot Orientul ortodox". (Vieţile Sfinţilor) La 15 noiembrie 1794 în timpul slujbei de seară starețul Mȃnȃstirii Neamț Cuviosul Paisie supranumit "Cel mare" (Velicikovski) s-a mutat la cele veșnice la vârstă de 72 de ani fiind înmormântat în gropnița bisericii voievodale. Pentru sfințenia vieții lui Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor fiind prăznuit în fiecare an la 15 noiembrie. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Patericul Românesc" Arhimandrit Ioanichie Bălan Ed. Mănăstirii Sihăstria 2005)

ARTICOL SCRIS DE:
Ion Dumitrescu